Cum se construieste monopolul
- Instrumentele cu care se construieste majoritatea de vot
a)Actiunile
Actiuni preferentiale: asigura o rentabilitate mai mare pe baza unui dividend prioritar care se plateste inaintea dividendelor actiunilor ordinare; dar nu are drept de vot.
Actiuni ordinare: nu au prioritate la profit, la dividend, dar au drept de vot.
Actiuni privilegiate: (voting right shares) – sunt emise cu privilegiul de a avea un vot, doua voturi sau mai multe voturi pentru o singura actiune.
Actiuni preferentiale participative: actiuni rascumparabile – la care emitentul poate pervedea o clauza de rascumparare daca considera ca rata dividentului va scadea in viitorul nu prea indepartat.
Actiuni cumulative: dividende se acumuleaza pentru o perioada de mai multi ani. Dividentul cuvenit se cumleaza in toti anii in care s-au inregistrat pierderi si se plateste cu prioritate in primul an in care se inregistreaza profit.
Actiuni convertibile: permite detinatorilor de actiuni preferentiale sa le converteasca in actiuni ordinare, (cu drept de vot). Convertibilitatea este exprimata de rata de conversie. In functie de cate actiuni ordinare pot fi obtinute pentru fiecare actiune preferentiala. Daca rata de conversie este 2 la 1, atunci fiecare actiune preferentiala poate fi convertia in 2 actiuni ordinare.
Actiuni de trezorerie: sunt actiuni proprii pe care societate si le rascumpara de pe piata din diverse motive. Cate vreme sunt in trezorerie, actiunile nu poarta dividente.
b)
- Obligatiuni care se pot transforma in actiuni
Imprumuturi (sau datorii) care se pot converti in actiuni – obligatiuni de imprumut convertibile in actiuni. Detinatorul obligatiunii are dreptul sa primeasca actiuni la companie in locul banilor cu care a imprumutat compania.
Obligatiuni de imprumut cu bonuri de subscriere – aceste titluri de imprumut dau dreptul detinatorului sa achizitioneze ulterior la un pret fixat inaite actiuni la societatea emitenta.
Obligatiuni indexate: emitentul isi asuma obligatia de a actualiza valoarea acestor titluri in functie de un indice. (acesta poate fi si un indice bursier)
Drepturi de preferinta – intervine in cazul majorarii capitalului social prin emisiunea de noi actiuni. Actiunile nou emise vor fi oferite spre cumparare in primul rand acelor actionari care detin drepturile de preferinta.
Drepturi de atribuire – constau in participarea tuturor posesorilor de actiuni ordinare la majprarea capitalului social prin incorporarea de reserve. Practic, majorarea de capital social genereaza o distribuire gratuita de actiuni. In plus, se poate distribui dividendul sub forma de actiuni. Drepturile de atribuire se pot vinde pe piata.
Warantul – este o valoare mobiliara care indreptateste pe detinator sa cumpere actiuni la societatea care i-a emis la un pret fixat prin warrant. Pe piata apar ca:
– actiuni cu warrant;
– obligatiuni de imprumut cu warrant.
Toate aceste obligatiuni de imprumut permit ca banii imprumutati unei societati sa se transforme in actiuni cu drept de vot la acea societate. Aceste Obligatiuni si Drepturi care se convertesc in actiuni se vand pe bursa. Astfel ele pot fi cumparate de actionarii unei companii inaintea Adunarii generale a actionarilor pentru a avea un aflux mare de actiuni cu drept de vot.
Asa se construieste o majoritate de voturi pentru a numi in functie pe directorul companiei.
Aceste tipuri de actiuni si obligatiuni convertibile in actiuni au fost inventate si legiferate de “Secta Bancara Tibetana” condusa de Dalai Lama pentru a stapani prin majoritate de actiuni (voturi) toate companiile si corporatiile multinationale inregistrate in Occident.
Atentie!! – aceste companii sunt doar inregistrate pe teritoriul American si European dar proprietarii, stapanii lor sunt in Tibet – China.
Am vazut cateva din instrumentele cu care se construieste majoritatea de vot. Acum sa vedem cum se voteaza, pentru ca nu pot sa intre 100 de chinezi in sala de vot:
Astfel, un cetatean chinez da mandate de vot catre un agent sectret rrom din Punjeabul indian sa voteze in lipsa lui. Acest agent sectret se prezinta ca reprezentant al firmei care detine actiunile. Aceasta firma face parte din Trustul Bancar Tibetan. La randul lui el mandateaza o institutie care sa il reprezinte in Adunarea Generala a Actionarilor – o societate inchisa (closed corporation) din Gurgaon, Hyderabad, Pune, Kolkata etc din India, Singapore.
Aceasta companie, la randul ei mandateaza o alta institutie – Banca Custode si este tocmai acea banca care are ca obiectiv sa tina in pastrare actiunile companiilor cotate la bursa, prin urmare si ale firmei lui.
Banca Custode, care se afla in Singapore, are acces si vizibilitate totala la actiunile si obligatiunile care se pot converti in actiuni aflate in posesia tuturor companiilor care fac tranzactii la acea bursa. Tot ea este atasata la o bursa de valori si tine in evidenta actiunile si obligatiunile si cosurile de contracte futures care au suport actiuni (care se pot transforma in actiuni) aflate in posesia celor care cumpara sau vand pe acea bursa.
Exemplu
Sa presupunem ca pe bursa din Saint Lucia Securities Exchange din Caraibbe s-au cumparat cosuri de active care se pot schimba in actiuni la firma Boeing de catre un cumparator – fond mutual al lui JP Morgan de la un vanzator din Singapore. Atunci cosurile (pachete) de active financiare care se pot transforma in actiuni Boeing sunt transferate de la banca custode din Singapore care deserveste bursa din Singapore, catre banca custode din Saint Lucia din Caraibbe.
Sa presupunem ca si alte cosuri de contracte de optiuni care se pot transforma in actiuni ale firmei Boeing au fost cumparate de o firma – de exemplu Vanguard, de pe bursa din Grenada (Grenada Securities Exchange), tot din Caraibbe, de la un dealer aflat in Singapore. Si in acest caz, cosul de contracte futures cu optuiuni din banca custode din Singapore, atasata la bursa din Singapore sunt transferate in custodie in banca custode din Grenada (din Caraibbe) atasata la bursa din Grenada numita Eastern Caribbean Securities Exchange (ECSE).
In continuare, consideram ca alte cosuri de strategii de optiuni bazate pe obligatiuni convertibile in actiuni ale firmei Boeing au fost cumparate de un dealer spre exemplu Black Rock, pe bursa din Dominica numita Dominica Eastern Caribbean Securities Exchange de la un dealer, sa presupunem Goldman Sachs tot din Singapore.
Atunci aceste pachete de strategii cu optiuni bazate pe obligatiuni convertibile in actiuni, pe warante si pe “drepturi de atribuire” ale unor actiuni noi emise, ale firmei Boeing sunt transferate de la banca custode din Singapore care deserveste Singapore Stock Exchange catre banca custode din Dominica atasata la bursa din Dominica.
In realitate, aceste pachete de produse finaciare sunt confectionate in India si trec prin Singapore, apoi prin bursele din Caraibbe (18 burse) care reprezinta veriga de legatura intre Orient = India si Occident = SUA, Europa, Canada. Ulterior, pachetele de obligatiuni convertibile in actiuni Boeing trec in posesia celor 8 Banci Custode din cadrul Eastern Caribbean Securities Exchange (ECSE), repartizate cat mai uniform, acestea asteapta termenul pentru ca toate instrumentele derivate de pe piata OTC care au ca suport obligatiuni convertibile in actiuni ale companiei Boeing sa se converteasca in actiuni la Compania Boeing.
La contractele futures si futures cu optiuni care au ca suport obligatiuni convertibile in actiuni, warante, “drepturi” emise de Boeing – mentionate la inceput, exista un punct mort (trigger point) la care nu mai aduc profitul scontat si sub acest pretext artificial ele se convertesc in actiuni la firma Boeing.
Dealerii/vanzatori si dealerii/cumparatori de la Bursele din India fac intentionat ordine de cumparare si vanzare care conduc intentionat produsele financiare catre acea valoare de “piata” numita punct de declansare – trigger point (sau punct mort). La aceasta manevra foarte subtila participa si brokerul bursei care in intelegere cu dealerii conduc un cos mare de active financiare in punctul mort – trigger point, la care acestea se schimba in actiuni (cand profitul din dividendul actiunii devine mai atragator decat profitul din dobanda obligatiunii).
Mentionam ca la momentul la care se declanseaza conventirea in actiuni, acele produse financiare nu se mai afla in Bancile custode din India si Singapore si in Bursele din Offshor-rurile din Caraibbe, ci se aflau deja in Bursele electronice din Canare si in offshore-rurile din Delaware si South Dakota, si mai departe in New York Stock Exchange, New York NASDAQ, Chicago Mercantille Exchange
Aceste burse din offshore-rurile din Caraibbe sunt:
– Montserat
– Anguila
– Saint Lucia
– Grenada
– Dominica
– Saint Kitts and Nevis
– Saint Vincent and Grenadines
– Antigua and Barbuda
Si formeaza grupul celor 8 Eastern Caribbean Securities Exchange (ECSE).
Atentie!! – obligatiunile convertibile in actiuni se afla in pastrare la Banca Custode care deserveste bursa unde ele au fost cumparate ultima data.
Dupa aceata faza arhitectii financiari din China/Tibet pregatesc pachete de active (cosuri de active financiare) ce urmeaza sa se preschimbe in actiuni si pregatesc si cele 72 (100) de companii din cele 2500 (care formeaza Trustul Bancar Tibetan) care sunt cele mai potrivite pentru a intra in posesia acestor active (pentru a le folosi la vot).
Atentie!!- Cele 72 de companii care acumuleaza actiunile pentru votare se aleg prin rotatie dintre cele 2500 de companii financiare, care formeaza Trustul Secret Chinez.
Aceste 72 de companii financiare vor fii mereu altele care numesc conducerea la fiecare Corporatie Industriala Multinationala din indicii : S&P 500 si din Dow Jones.
Aceste 72 de companii, toate cu procente de sub 1% vor avea o putere de vot (votting power) de 37% – 40%, suficienta pentru a numi conducerea firmei.
Pentru a strange actiuni se confectioneaza blocuri sau cosuri cu active care se pot converti in actiuni.
Aceste cosuri contin:
– obligatiuni convertibile in actiuni;
– obligatiuni cu warante convertibile in actiuni;
– obligatiuni de imprumut cu bonuri de subscriere (care permit sa subscri la actiuni noi emise);
China a ales bursele Indiei sa fie in varful lantului de burse fuzionate intre ele (din Europa, SUA si Canada).
Bursa NASDAQ este o bursa a burselor din lume si din cauza ca se afla in varful piramidei de burse fuzionate intre ele are posibilitatea sa vada toate tipurile de actiuni si obligatiuni, cine este proprietarul lor, sa faca pachetul de active si sa le aduca in punctul de declansare – punctul mort (trigger point). La acest punct de declansare pachetele de active se transforma in actiuni.
La fel si DTCC – Depositary Trust and Clearing Corporation care este cel mai mare conglomerat de banci custode interconectate intre ele si are dreptul si posibilitatea de a vedea toate actiunile si obligatiunile, cine le detine si cum sa formeze cosul de active care se pot transforma in actiuni. Aceste active OTC bazate pe obligatiuni convertibile in actiuni sunt cumparate de pe bursele din Caraibbe, ajung in Bancile custode din Caraibbe. Apoi se vand cate o portiune catre:
1. bursa din Trinidad de Tobago.
2. bursa – Latin America International Financial Exchange din Republica Domnicana.
3. Bolsa de Valores de la Republica Dominicana.
4. Haiti Stock Exchange.
5. Jamaica Stock Exchange.
Si, in final, ajung la Banca Custode a acestor burse.
Este foarte important de precizat ca acestea cinci burse nu sunt offshore-uri si nu trezesc suspiciuni.
Dupa care se vand catre bursele din Insulele Canare care au independenta fata de guvernul de la Madrid (se vehiculeaza ideea ca nu sunt offshore-uri dar in realitate functioneaza ca offshore-uri pe piata NASDAQ ).
De aici obligatiunile convertibile in actiuni pleaca (prin intermediul tranzactiilor care au loc intre mai multe fonduri mutuale – societati mixte) prin imputernicirea unui agent, catre offshore-rurile americane:
1 – Delaware – un gigant finaciar, unde isi au sediul mii de fonduri mutuale;
2 – South Dacota – o bursa mascata de produse OTC. Vanzarile se fac prin Electronic Comunication Network pe piata NASDAQ.
La aceste burse, Banca Custode (Proxy Voting Service Provider) este insarcinata sa execute procesul de votare si creeaza majoritatea de voturi pentru a numi consiliul de administratie si directorul (CEO).
II. Metode pentru a obtine majoritatea de voturi
Pentru a pregati o majoritate de voturi in posesia companiilor financiare care formeaza Trustul Bancar Tibetan, expertii lor finaciari se folosesc de mai multe procedee.
Sa presupunem ca numarul companiilor mama din Trustul Bancar Tibetan este de aproximativ 55. Fiecare companie are aproximativ 45 “pui” – subsidiare – alte companii din acelasi grup care poarta numele companiei mama: banca comerciala; banca de investitii; fonduri mutuale; hedge fonduri (fonduri cu capital de risc); broker dealeri (adica burse); firme de asigurari; asset manager – adica banca custode sau clearing bank; societate inchisa (closed corporation). In total 55×45=2500 companii (aprox.).
Din aceste companii arhitectii financiari din China trebuie sa aleaga 72 de companii care sa intruneasca o majoritate de 37-40% din drepturile de vot ale firmei pentru a vota in adunarea generala a actionarilor si a alege un director. Directorul trebuie sa fie de origine evreiasca pentru a arata ostentativ ca evreii conduc toate companiile si finantele lumii(ceea ce este complet fals).
Trebuie mentionat ca 10-20% din actiunile emise nu au drept de vot.
De asemenea, companiile care au participatii mari de 2% – 3% din actiuni nu au drept de vot pentru ca legile finaciare internationale nu permit acest lucru. Aceasta pentru ca obiectul lor de activitate este chiar detinerea de actiuni la alte companii in scopul tranzactionarii. Astfel se presupune ca ar fi tentati sa faca monopol pe piata.
Aceasta doar de fatada pentru ca agentiile guvernamentale sa-si focuseze vigilenta pe actionarii mari.
In timp ce agentiile antimonopol din occident supravegheaza actionarii de top, chinezii formeaza, in ascuns, o majoritate de voturi cu actionari multi dar cu procente mici care detin sub 1% din voturi. Acestia nu atrag atentia dar voteaza organizat acelasi candidat la functia de director – CEO pe baza unui cod secret.
72 actionari x 0,51% = 37%
Deci, cu un procent mediu de 0.51% se poate obtine 37% daca toti cei 72 voteaza aceeasi membri in consiliul de administratie. Aceasta presupunand ca din 100% actiuni doar 80% au drept de vot. Astfel cele 2500 de companii, cumparand actiuni unii la altii, si intrunind majoritate de voturi unii la altii, practic au fuzionat.
Legal, fuziunea traditionala a doua companii se petrece cu totul altfel, este foarte vizibila, dezbatuta in massmedia si este anuntata public. Doua companii pot fuziona prin schimb de actiuni sau prin emisiunea de actiuni noi la noua firma rezultata prin fuziune, astfel incat valoarea actiunilor unui actionar sa fie echivalenta cu valoarea actiunilor acelui actionar inainte de fuziune.
In cazul trustului de 2500 de companii financiare Tibetane fuzionarea lor nu este sesizata public pentru ca ele au fuzionat in secret pe bursa. Ele au fost de acord tacit sa cumpere actiuni unele la altele, sa voteze unele la altele si sa numeasca consiliul de administratie unele la altele. Acum ele formeaza o singura companie, adica un conglomerate format prin fuziunea nevizibila a 2500 de firme financiare. Dupa ce s-a infiintat monopolul de 2500 de firme financiare, acesta voteaza la firmele industriale americane prin rotatie. Aceasta fuziune nu este observata de societatea democratica occidentala sau de agentiile guvernamentale antimonopol. Nimeni nu isi imagineaza mecanismul prin care 2500 de companii ar putea sa fie intelese intre ele pentru a vota acelasi canditat la functia de CEO (director).
Fuzionarea aceasta ilegala este condusa din Tibet din vechime, foarte precis, pe baza unor parole si a unor tabele de cifrare numite cifruri polialfabetice. Tabelele sunt foarte bine explicate in Kabala – Magia Ceremoniala (pag 109).
Parolele se transmit direct din CHINA TOWN, din orasele americane unde sunt bursele, prin intermediul unor agenti de etnie roma catre indienii care controleaza bursele si catre iranienii care controleaza Bancile Custode.
Nici iranienii si nici indienii nu stiu ca cifrurile vin din Tibet prin China Town raspandite in tot occidentul. Mai mult, nici guvernele iranian si indian nu cunosc faptul ca participa in activitatea unei secte bancare Chineze.
Doar un grup mic de 500 – 1000 de iranieni condusi de Ayatolah si un grup de 500 – 1000 de indieni condusi de liderii religiosi hindusi (din zona Taj Mahal) si brahmani sunt implicati in aceasta activitatea bancara oculta.
Inputernicirea de vot transmisa in secret contine:
a) numele companiei finaciare care detine actiunile, numarul de actiuni detinute si numarul de voturi corespunzatoare pe care are dreptul sa si le exprime in adunarea generala a actionarilor,
b) numarul de voturi acordat fiecarei din cele 9 persoane candidate din care 5 vor fi alesi in consiliul de administratie.
Apoi cei 5 alesi il vor alege cu majoritatea de voturi pe managerul companiei.
Agentul imputernicit sa transmita parolele si numele canditatului caruia sa ii aloce voturile este protejat de legea anonimitatii si legea secretului bancar. El face parte dintr-o societate financiara inchisa- care nu este deschisa publicului (closed corporation) si care se afla in offshore.
Schema de Vot – Companiile
Exista sase tipuri de firme care intra in joc:
A. Fonduri mutuale inchise orientale cu sediul in Singapore (dar organizate din India) detinute de dealeri rromiaflati sub comanda Chinei.
B. Fonduri mutuale inchise cu sediul in Caraibe detinute de alti dealeri rromi(agenti chinezi).
C. Fonduri anonime detinute de dealeri albi, masoni cu sediul in South Dakota SUA – Offshore.
D. Societati mixte ( joint venture ) inchise, formate cu participarea fondurilor B si C.
E. Companie (fond) deschisa, americana cu sediul in Delaware SUA, aceasta este un fond deschis detinut de publicul larg, persoane fizice si de alte fonduri deschise.
F. Companie americana la care se organizeaza alegerile (se trucheaza alegerile), banci, corporatii industriale.
In continuare se detaliaza fiecare tip de firma in parte.
A. Fondurile mutuale inchise ( closed corporation ) din Singapore fac parte din Trustul Bancar Tibetan secret.
La aceste fonduri inchise nu poate detine actiuni publicul larg , deci nu sunt deschise pentru subscriptie publica , actionari lor sunt cetateni rromi sunt protejati de legea anonimitatii si se afla sub comanda Tibet-China.
Ei nu sunt proprietarii reali ai capitalului de lucru. Acest capital este detinut de agentii chinezi care isi au companiile ( alte fonduri inchise ) in offshor-uri din India , Chennai , Pune , Bangalore , Kolkata , Gurgaon , Vishakhapatnam , Hyderabad , New Delhi.
Aceste fonduri inchise au rolul sa stranga de pe piata OTC produse derivate – contracte de optiuni care au ca suport obligatiuni de imprumut convertibile in actiuni la corporatiile americane ( banci si industrie ).
In afara de obligatiuni convertibile ( covertible bonds ) mai exista si alte active financiare care formeaza suport pentru contractele de optiuni :
-warante
-drepturi de atribuire ale unor actiuni
-drepturi de subscriere a unor noi actiuni
care se pot converti in actiuni la firmele americane la care se vor organiza alegeri pentru numirea CEO.
B . Fondurile mutuale inchise cu sediul in Caraibe
Acestea se prezinta ca subsidiare ( filiale ) ale unor firme financiare americane doar pentru a deruta agentiile antimonopol occidentale cu numele lor.
In total fondurile inchise ( closed corporation ) sunt in numar de aproximativ 2500 si au sediile in India , Mauritius , Singapore , Caraibe . Desi au natoinalitatea tarii unde au sediul adica indiana, singaporeza , caraibiana ele au denumiri americane : JP Morgan , Goldman Sachs , Allianz , Morgan Stanley , State Street Global , Washington Mutual , Blackrock , Vanguard , Fidelity , Citigroup , Wells Fargo , etc.
Bancile mama care fac parte din Trustul Bancar Tibet – China sunt in numar de aprox. 55 ( vezi tabelul cu Trustul Bancat Tibet –China ) si au sediul in SUA deci au nationalitate americana. Dar asa zisele filiale ale lor , fonduri mutuale inchise din Orient si Caraibe sunt aproximativ 45 pentru fiecare firma mama.
In total 55 x 45 = 2500 aprox. filiale Orientale si Caraibe cum am precizat anterior Aceste filiale Orientale si din Caraibe ajung sa formeze majoritatea de vot si la firmele mama din SUA prin schema descrisa acum:
Aceste 2500 de firme inchise ( closed corporation ) sunt actionare unele la celelalte si voteaza conducerea unele la celelalte formand un MONOPOL.
Fondurile mutuale din caraibe au rolul de a forma societati mixte ( joint venture ) cu fondurile de tip C , detinute de cetateni americani albi gay masoni din South Dakota. Averea albilor din South Dakota offshore este administrata de bancile custode din South Dakota. Practic vor folosi cetatenii americani albi ca paravan pentru a truca procesul de votare lasand sa se inteleaga pentru publicul american si elitele politice ca albii voteaza.
C . Fondurile anonime detinute de dealeri albi gay masoni cu sediul in South Dakota offshore SUA au rolul de a masca aportul de capital majoritar al asociatului sau rrom (care detine fondul inchis B ) cu care s-a asociat intr-o societate mixta.Totodata dealerul alb mascheaza si votul dat la “Record date “ de firma de tip A din Singapore. Aceasta pentru ca publicul american si elitele conducatoare trebuie sa creada (in mod eronat) ca instructiunile de vot au fost date de dealerul alb si ca ele au fost luate in considerare.
Bancile custode tin secret faptul ca:
– dealerul alb a votat prin mandat de vot fiind imputernicit de asociatul sau rrom
– capitalul albului este nesemnificativ ( 5% )
– votul asociatului alb nu a fost luat in calcul la votare
Legea americana interzice ca actiunile de la corporatiile americane (si de armament) sa fie tranzactionate pe piata Over The Counter ( OTC ) nereglementata. Astfel a aparut necesitatea inventarii unor produse financiare sofisticate greu de inteles pentru nativii albi dar care nu au nici o semnificatie economica. Acestea nu sunt actiuni dar se pot transforma in actiuni inseland vigilenta agentiilor guvernamentale antimonopol americane. Aceste produse financiare sunt contracte futures cu optiuni avand ca suport obligatiuni (de imprumut) convertibile in actiuni ale corporatiilor americane. Convertirea apare la “Trigger point “ numit si punct de declansare sau punct mort.
Acest “Trigger point “ este acea valoare de piata la bursa a obligatiunilor emise de corporatiile americane la care dobanda plus valoarea de piata a obligatiunii este mai mica decat dividendul plus valoarea de piata a actiunii.
In acest punct “Trigger point “ investitorul isi converteste obigatiunile in actiuni pretinzand ca se mareste profitul. Motivul real al convertirii este afluxul mare de actiuni cu drept de vot obtinut de dealerul rrom (care este sub comanda ingineriilor financiari chinezi).
Valoarea de piata a obligatiunilor si actiunilor este manipulata cu abilitate pe marile burse si conduse catre “ Trigger point “ astfel investitorul alb va prefera actiunile si nu obligatiunile. Adica in locul banilor pe care i-a imprumutat corporatiei doreste actiuni la aceasta corporatie. Acest lucru aparent il urmaresc si dealerii rromi aflati in slujba chinezilor (dar fara sa stie pentru cine lucreaza).
Fondurile orientale nu au voie sa detina actiuni la firmele de armament americane dar au voie sa detina obligatiuni convertibile in actiuni emise de firmele industriale americane si de armament.
D. Societati mixte ( joint venture ) formate cu participarea fondurilor B si C
Societatea mixta formata va avea sediul in Caraibe offshore si va avea urmatoarea distributie a capitalului cu care participa fiecare :
-fond mutual inchis cu sediul in Caraibe ( tip B ) detinuta de un etnic rrom gay – 95%
-fond anonim ( tip C ) detinut de dealeri albi masoni anglosaxoni gay
cu sediul in South Dakota – 5%
De mentionat ca cei doi gay asociati sunt parteneri sexuali intre care s-a stabilit o relatie de mare incredere.
Societatea mixta cu sediul in Caraibe are rolul de a aduna numarul de contracte de optiuni care au ca suport obligatiunile convertibile ale firmelor americane ( bancare si industriale ).
In schema de vot intra 72 de fonduri mutuale inchise din Caraibe de tip B si 72 de fonduri mutuale anonime de tip C din SUA South Dakota offshore.
Un fond inchis din grupul B creeaza o societate mixta cu un fond anonim din categoria C.
In total 72 societati mixte.
Prin intermediul celor 18 burse din Caraibe ( din care 13 sunt in offshore ) si cele 12 banci de clearing ( banci custode care tin si registrul actionarilor ) activele financiare se preiau din toate bursele lumii si se distribuie cat mai uniform catre cele 72 de societati mixte .
Aceste societati mixte trebuie sa detina impreuna aproximativ 37% din drepturile de vot.
Nimeni nu s-a gandit ca aceste 72 de societati mixte vor vota organizat cu ajutorul unor mesaje secrete si a unor parole , acelasi candidat la functia de CEO al firmei americane.
Agentul rrom din firma mixta D il convinge pe asociatul lui alb sa astepte o perioada mai lunga , cand pretul activelor vor creste si va avea un castig material mai mare.
Atunci albul asteapta si intr-adevar dupa o perioada se ajunge la “trigger point” si actiunile devin mai rentabile decat obligatiunile.
Deoarece obligatiunile se convertesc in actiuni apare un aflux mare de voturi.
Cetateanul rrom da un mandat de vot catre partenerul sau alb sa voteze cu cine doreste ( voturile nu vor fi luate in calcul ). Vor fii luate in calcul instructiinile de vot date de firma A care a votat cu un minut mai devreme decat firma mixta D.
Acesta da instructiunile de vot catre banca custode din reteaua DTCC South Dakota offshore care face clearingul pe piata NASDAQ si banca custode da instructiunile de vot mai departe catre “Proxi Voting Service Provider “.Aceasta este o institutie specializata doar in procesul de votare la companii.
La “Electronic Voting System” softul calculatorului considera valabile instructiunile de vot date de firma A. Aceasta pentru ca regulamentul “Security and Exchange Comision “ ( SEC ) stipuleaza ca daca o firma a votat la “Record Date” si dupa aceea a vandut actiunile, tot ei ii raman valabile instructiunile de vot.
DTCC ( Depository Thrust and Clearing Corporation) este cea mai mare retea de banci de clearing si banci depozitare ( care tin evidenta actionarilor la companii ,distribuie dividendele si executa instructiunile de votare ).Are reprezentante in SUA – South Dakota offshore , Anglia , Singapore si opereaza clearing pe piata nereglementata NASDAQ.
E. Compania E este un fond deschis de investii cu sediul in Delaware offshore la care poate sa subscrie publicul larg, persoane fizice dar si alte fonduri deschise.
Printre aceste fonduri deschise se ascunde cu complicitatea bancii custode si fondul inchis D, care are actionar majoritar asociatul rrom. Acest asociat rrom nu trebuie sa fie la vedere
F. Aceste companii sunt corporatiile americane, banci sau corporatii industriale la care trebuiesc organizate (trucate) alegerile
Companiile Americane Multinationale la care trebuiesc organizate ( trucate ) alegerile. Trucarea alegeriilor constra in numirea unui director evreu. CEO-ul evreu are rolul de a arata la vedere ostentativ ca evreii conduc marea finanta si marea industrie, cee ce este complet fals. In spatele acestor directori care sunt niste marionete sunt numite alte persoane orientale (adjuncti) care indeplinesc dezideratul chinez de a conduce lumea.
1. Sa presupunem ca o firma oarecare multinationala occidentala are aproximativ 2700 de actionari.
2. Din acestea 500 fac parte din trustul bancar secret Tibet – China care numara cele 2500 de fonduri societati mixte, analizate anterior.
Cele 500 de firme alese sa faca parte din actionariat sunt mereu altele prin rotatie din cele 2500.
3. Din cele 500 doar 72 de fonduri formeaza majoritatea de vot. Cele 72 de firme sunt mereu altele prin rotatie din cele 2500.
4. Restul actionarilor de la punctul 1 sunt : 2700 – 500 = 2200 sunt fonduri deschise publicului larg sau persoane publice. Oricine poate cumpara actiuni la aceste fonduri. Dar aceste fonduri deschise publicului chiar daca pot intruni in total 25%-30% din voturi ele nu voteaza organizat un anumit candidat in functia de conducere a Companiei Multinationale Americane in cauza.
Rolul acestor 2200 de fonduri deschise publicului sau persoane fizice este foarte important intrucat cele 72 de societati mixte in care sunt concentrate in secret drepturile de vot, se pierd printre ele.
Modul de operare al fondurilor A, B, C, D, E:
Rolul cheie al companiilor A este ca voteaza in secret, adica aloca acele drepturi de vot care vor provenii ( eventual ) din aceste obligatiuni covertibile detinute de ele , la “ record date “. “Record date “ are loc la aproximativ 60 de zile inaintea algerilor pentru functia de director a unei companii americane.
Ce inseama a vota ? : adica a aloca voturile catre un candidat sau altul la functia de conducere din totalul de 9 candidati . Drepturile de vot vor proveni in viitor daca va fi cazul ( in cele 60 de zile ) din contractele de optiuni care au potentialul de a se converti in actiuni cu drept de vot.
Am folosit cuvantul “eventual” si daca va fii cazul pentru ca dealerul rrom actionar la compania A a votat cu niste contracte de optiuni. El nu trebuie sa cunoasca faptul ca aceste active se transforma sigur in actiuni.
Chiar daca face parte din planul secret agentul rrom nu trebuie sa cunoasca planul in ansamblu ci doar o mica parte din el.
Este important faptul ca dealerul rrom (A) care detine fondul inchis A da instructiunile de vot partial in blanc. Adica o parte le aloca el, procentual pentru fiecare candidat si pentru celalata parte din activele eligibile pentru vot lasa instructiunile de votare in sema bancilor custode si a Proxy Voting Service Provider. Acestea se imputernicesc printr-un madat de vot ( Voting Trust Certificate ).
De asemenea trebuie cunoscut faptul ca actiunile care vor rezulta din convertire nu au un singur drept de vot ci mai multe drepturi de vot (in medie 6), sau se convertesc in mai multe actiuni ordinare cu cate un vot fiecare ( actiuni privilegiate ).
De aceea instructiunile de votare se lasa procentual pentru fiecare candidat pentru ca la acea data el nu cunoaste numarul total de voturi rezultate din convertire. Reamintim ca instructiunile de votare se dau la “Record Date” cu aprox. 60 de zile inaintea votarii in adunarea generala.
Instructiunile secrete de votare i-au parvenit cu ajutorul unui text cifrat, un tabel polialfabetic si o parola date de agentul chinez.
Banca custode (Clearing Bank) din Singapore face parte din reteaua de banci de Clearing “Depository Trust and Clearing Corporation” (DTCC) infiintata si controlata de trustul bancar secret Tibet-China.
Banca custode (Banca depozitara) pe langa Clearing ( compensare ) tine si registrul actionarilor, distribuie dividendele si executa instructiunile de votare.
DTCC are subsidiare si in South Dakota offshore unde si tin banii, actiunile, obligatiunile si alte active financiare elitele americane albe(nativi albi) masoni care tot odata fac parte din comunitatea LGBT.
La un minut dupa ce a dat instructiunile de vot firma A vinde activele financiare catre fondul inchis B.
Rolul cheie in trucarea alegerilor il joaca bancile custode din Singapore controlate in secret de China care participa si ele la trucarea alegerilor fiind protejate de legea secretului bursier si bancar din offshore.
Bancile custode care deservesc bursele din Singapore au atribuit intentionat instructiunile de votare de la fondul inchis A catre fondul inchis B cu sediul in Caraibe. Fondul B are actionar tot un nativ rrom, agent secret chinez.
Dar fondul inchis B formeaza o societate mixta cu fondul mutual anonim C, detinut de un dealer alb(care isi pastreaza averea in South Dakota offshore).
Aceasta societate mixta ( joint venture) D are urmatoarea participatie de capital:
-societatea inchisa B detinuta de rrom – 95%
-societatea anonima C detinuta de alb – 5%
Fondul inchid B participa cu activele financiare cumparate de la fondul A la societatea mixta formata cu fondul anonim C.
Deci societatea mixta D se va inregistra la “Record Date” in majoritate cu aceleasi active cu care s-a inregistrat si fondul A. Apoi da si societaea mixta D instructiunile de vot.
“Record Date” – definitie : data pe care firma emitenta a actiunilor a ales-o pentru :
- a inregistra indentitatea companiilor care detin in acel moment actiuni si alte active financiare eligibile pentru vot (care se pot converti in actiuni) pentru a participa la adunarea generala a actionarilor.
- a inregistra actiunile si alte active financiare eligibile pentru vot detinute de aceste fonduri (companii).
Dam un exemplu de “Record Date” (data inregistrarii): 15 Iunie Ora 12:00 Fondul mutual inchis A cu sediul in Singapore detinut de dealerul rrom numarul 1 da instructiunile de votare la Record Date la ora 12:00 si dupa un minut vinde activele financiare catre fondul inchis B detinut de dealerul rrom numarul 2 (B) din Caraibe. Aceasta pentru a nu se afla ca activele provin din Asia.
Dealerul rrom (fondul B) intra in posesia activelor la ora 12 si un minut.
Dar acest fond se afla intr-un joint venture ( societate mixta D) cu un fond C din South Dakota detinut de un dealer alb anglosaxson gay mason.
Firma mixta D da si ea instructiuni de vot la ora 12 si un minut.
Instructiunile de vot de la ora 12 si un minut le da dealerul alb care este imputernicit de asociatul sau rrom cu o procura sa voteze in numele fondului inchis D.
Se observa ca desi asociatul alb este minoritar el apare la vedere ca exercita votul.
Dealerul alb este lasat intentionat de asociatul sau rrom sa dea instructiunile de votare ale firmei mixte D cum doreste chiar daca este minoritar.
Dealerul rrom a primit instructiuni speciale ca albul sa voteze cum doreste pentru ca altfel s-ar afla in timp ca a fost obligat sa voteze intr-un anume fel.
Nici dealerul rrom nici asociatul sau alb nu stiu ca instructiunile de votare nu vor fii luate in calcul in procesul de votare pentru ca au votat cu aceleasi active financiare cu care a votat si fondul inchis A, si aproape la aceiasi ora.
Prima votare, a fondului A la ora 12 are prioritate fata de a doua votare de la ora 12 si un minut al fondului mixt D.
A doua votare, cea a fondului D are loc prin imputernicirea unor banci custode din Caraibe. Sunt bancile custode care deservesc bursele din Caraibe pe care s-au cumparat activele financiare eligibile pentru vot. Prima votare a fondului A s-a atribuit fraudulos fondului B si implicit fondului joint-venture D in care a intrat ca asociat. Deci votul firmei A a fost atribuit firmei D si votul fondului D a fost anulat.
Imputernicirea s-a facut de catre dealerul alb cu ajutorul unui mandat de vot (Voting Trust Certificate) iar bursele prin care s-a facut vanzarea din Singapore catre fondul D din Caraibe se numesc East Caribean Securities Exchange (ECSE – 8 burse).
Legea americana stipuleaza ca daca o firma a votat la Record Date si apoi a vandut activele eligibile ( care au potential de a se transforma in voturi ) tot ei ii raman valabile instructiunile de vot in adunarea generala (chiar daca aceasta are loc peste 60 de zile).
In concluzie fondului inchis joint venture D nu i se iau in considerare voturile pentru ca a cumparat activele financiare si a votat dupa Record Date.
Aceaste active erau deja inregistrate de catre firma A la Record Date ora 12:00.
In continuare firma mixta inchisa D este actionara la un fond de fonduri deschis E.
La un fond deschis poate sa subscrie cu capital publicul larg, persoane fizice dar si alte fonduri deschise.
Un fond inchis este infiintat doar de cativa oameni foarte bogati. La acesta nu poate sa participe cu capital publicul larg, persoane fizice.
Fondurile inchise sunt infiintate de trustul bancar Tibetan.
Faptul ca voturile dealerului alb nu sunt loate in calcul in procesul de votare in adunarea generala este tinut strict secret de Proxy Voting Service Provider.
Proxy Voting Service Provider este o banca custode specializata doar in organizarea procesului de votare americane si este organizata si condusa de agentii secreti Tibet-China.
Bancile custode din Caraibe si South Dakota, DTCC tin secret faptul ca au omis intentionat sa evidentieze ca un fond inchis D s-a strecurat printre actionarii unui fond deschis E aflat in Delaware offshore.
Acest fond inchis D, joint venture, foloseste practic drept paravan publicul larg american si alte fonduri deschise pentru a se ascunde de agentiile guvernamentale anti monopol americane.
Fondul deschis E preia instructiunile de vot de la fondul mixt D si le preda mai departe catre Proxy Voting Service Provider.
Acest ultim intermediar imputernicit verifica in secret daca s-a facut o majoritate de voturi de catre candidatii indicati de China.
Daca nu s-a realizat majoritatea dorita completeaza chiar ei foaia cu instructiuni de vot lasat in blanc ( necompletate ).
Cand un actionar da instructiuni de vot in blanc se intelege ca lasa banca custode sau un Proxy Voting Service Provider sa voteze cum crede in locul lui.
Dupa ce Proxy Voting Service Provider se asigura ca majoritatea de voturi revine candidatului care le-a fost indicat de catre China, transmite voturile centralizate catre bancile custode care deservesc New York Stock Exchange, Chicago Mercantile Exchange si alte burse din SUA pentru a vota in adunarea generala a corporatiei F.
Rezumat:
1. Fondul inchis A din Singapore voteaza la Record Date si dupa un minut vinde la fondul inchis B.
2. Fondul inchis B cu sediul in Caraibe se asocieaza joint venture cu fondul anonim C din South Dakota formand fondul D.
3. Fondul mixt (joint venture) D cu sediul in Caraibe, voteaza si el la un minut dupa fondul A.
Fondului mixt D nu i se iau in considerare voturile pentru ca a cumparat activele financiare eligibile pentru vot, dupa Record Date.
Votului Fondului A se atribuit intentionat fraudulos de catre banca custode fondului inchis B, si implicit fondului D cu care aces este asociat.
Concluzie – Fondul D se afla in situatia in care: propriile instructiuni de votare i-au fost anulate, dar in schimb, i s-au atribui fraudulos instructiunile de votare ale fondului A
Printr-o exprimare mai plastica, fondul A a votat cu mana fondului mix D.
4.Fondul inchis mixt D este actionar la randul lui la un fond deschis de investitii E din SUA (Delaware).
Fondul inchis mixt D da instructiuni de vot catre fondul deschis E prin asociatul alb.
Asociatul alb a fost imputernicit de asociatul rrom printr-o imputernicire de vot.
5.Fondul deschis E da instructiuni de vot catre New York Stock Exchange imputernicind cu mandat de vot alte banci custode (la care tine in custodie actiunile) si Proxy Voting Service Provider.
Acelasi traseu al voturilor il vor avea toate cele 72 de fonduri care participa la schema de votare:
72 Societati (fonduri) inchise A
72 Societati (fonduri) inchise B
72 Societati (fonduri) anonime C
72 Societati (fonduri) mixte (joint venture) D
72 Societati (fonduri) deschise E
1 – O corporatie americana F la care se organizeaza (trucheaza) alegerile
Activele financiare eligibile pentru vot au intrat din Singapore in Caraibe prin cele 8 burse East Caribean Securities Exchange (ECSE).
Fiecare dintre cele 72 de fonduri inchise A si-au vandut activele catre cele 72 de fonduri B in mod egal prin cele 8 burse ECSE.
La fiecare dintre cele 8 burse ECSE activele se tin in custodie la cate 3 banci custode diferite (din cele 12 banci custode care deservesc bursele din Caraibe).
Aceste banci custode fa parte din reteaua Depository Trust and Clearing Corporation DTCC.
In felul acesta s-au farimitat activele financiare suficient de mult pentru a nu fii indentificate de catre ceilalti participanti la trucarea alegerilor (in special brokerii indieni de la burse si dealerii rromi).
China doreste ca schema sa ramana secreta si pentru complicii ei (cu atat mai mult pentru organele de reglementare SUA).
Apoi activele financiare sunt vandute din Caraibe prin alte 5 burse offshore si mai departe prin 5 burse care nu sunt offshore ( in Caraibe sunt in total 18 burse ).
Din bursele care nu sunt offshore (vezi schema alaturata) activele financiare sunt transferate in continuare pe piata NASDAQ catre South Dakota, Delaware via insulele Canare.
Clearingul si custodia se face prin DTCC Deriv/Serv LLC.
La New York Stock Exchange daca s-ar face ancheta s-ar vedea ca majoritatea de voturi a fost formata organizat de 72 de dealeri albi sin 72 de fonduri deschise.
Aceste 72 de fonduri deschise au fost amestecate prin alte 2-3 mii de fonduri deschise care sunt actionari la corporatia F la care se organizeaza alegeri.
Fiecare fond joint-venture din cele 72 pot avea 0,0879% din actiuni pentru a face o majoritate de voturi de 38%. (aproximativ)
72 x 6 voturi x 0,0879% = 38%
72 – numarul de fonduri joint-venture care participa la fraudare alegerilor.
6 – fiecare actiune a in medie 6 voturi (intre 2 si 10 voturi) pentru fiecare actiune privilegiata.
Important:
a)In SUA nu s-a pus la punct un sistem de confirmare a voturilor in adunarea generala.
Deci dealerii albi nu primesc confirmarea ca voturile lor au fost luate in considerare de Electronic Voting System
b)Oamenii bogati albi gay masoni care isi tin averea in bancile custode DTCC din South Dakota nu sunt atat de bogati precum afirma mass media si mediile de afaceri. Chiar daca se afirma ca averile acestor elite albe au 600 de ani, de pe vremea cand erau bancile in Anglia, realitatea este ca nu aceste elite detin corporatiile americane ci Trustul Bancar Tibet-China.
Pentru a intra in participatiune cu 5% in joint venture din Caraibe alaturi de asociatul sau rrom, el primeste imprumut prin sistemul levier financiar (leverage) facilitat de asociatul lui in raportul de 20 la 1.
Exemplu: daca el detine o avere de 10 mil USD imprumutand cu levier de 20 la 1 el poate investi in active la o companie suma de 20 de ori mai mare adica 200 mil USD. Dupa ce a votat cu aceste active financiare el poate restitui imprumutul levier.
