Cum se construieste monopolul
- Instrumentele cu care se construieste majoritatea de vot
a)Actiunile
Actiuni preferentiale: asigura o rentabilitate mai mare pe baza unui dividend prioritar care se plateste inaintea dividendelor actiunilor ordinare; dar nu are drept de vot.
Actiuni ordinare: nu au prioritate la profit, la dividend, dar au drept de vot.
Actiuni privilegiate: (voting right shares) – sunt emise cu privilegiul de a avea un vot, doua voturi sau trei voturi pentru o singura actiune.
Actiuni preferentiale participative: actiuni rascumparabile – la care emitentul poate pervedea o clauza de rascumparare daca considera ca rata dividentului va scadea in viitorul nu prea indepartat.
Actiuni cumulative: dividende se acumuleaza pentru o perioada de mai multi ani. Dividentul cuvenit se cumleaza in toti anii in care s-au inregistrat pierderi si se plateste cu prioritate in primul an in care se inregistreaza profit.
Actiuni convertibile: permite detinatorilor de actiuni preferentiale sa le converteasca in actiuni ordinare, (cu drept de vot). Convertibilitatea este exprimata de rata de conversie. In functie de cate actiuni ordinare pot fi obtinute pentru fiecare actiune preferentiala. Daca rata de conversie este 2 la 1, atunci fiecare actiune preferentiala poate fi convertia in 2 actiuni ordinare.
Actiuni de trezorerie: sunt actiuni proprii pe care societate si le rascumpara de pe piata din diverse motive. Cate vreme sunt in trezorerie, actiunile nu poarta dividente.
b)Obligatiuni care se pot transforma in actiuni
Imprumuturi (sau datorii) care se pot converti in actiuni – obligatiuni de imprumut convertibile in actiuni. Detinatorul obligatiunii are dreptul sa primeasca actiuni la companie in locul banilor cu care a imprumutat compania.
Obligatiuni de imprumut cu bonuri de subscriere – aceste titluri de imprumut dau dreptul detinatorului sa achizitioneze ulterior la un pret fixat inaite actiuni la societatea emitenta.
Obligatiuni indexate: emitentul isi asuma obligatia de a actualiza valoarea acestor titluri in functie de un indice. (acesta poate fi si un indice bursier)
Drepturi de preferinta – intervine in cazul majorarii capitalului social prin emisiunea de noi actiuni. Actiunile nou emise vor fi oferite spre cumparare in primul rand acelor actionari care detin drepturile de preferinta.
Drepturi de atribuire – constau in participarea tuturor posesorilor de actiuni ordinare la majprarea capitalului social prin incorporarea de reserve. Practic, majorarea de capital social genereaza o distribuire gratuita de actiuni. In plus, se poate distribui dividendul sub forma de actiuni. Drepturile de atribuire se pot vinde pe piata.
Warantul – este o valoare mobiliara care indreptateste pe detinator sa cumpere actiuni la societatea care i-a emis la un pret fixat prin warrant. Pe piata apar ca:
– actiuni cu warrant;
– obligatiuni de imprumut cu warrant.
Toate aceste obligatiuni de imprumut permit ca banii imprumutati unei societati sa se transforme in actiuni cu drept de vot la acea societate. Aceste Obligatiuni si Drepturi care se convertesc in actiuni se vand pe bursa. Astfel ele pot fi cumparate de actionarii unei companii inaintea Adunarii generale a actionarilor pentru a avea un aflux mare de actiuni cu drept de vot.
Asa se construieste o majoritate de voturi pentru a numi in functie pe directorul companiei.
Aceste tipuri de actiuni si obligatiuni convertibile in actiuni au fost inventate si legiferate de “Secta Bancara Tibetana” condusa de Dalai Lama pentru a stapani prin majoritate de actiuni (voturi) toate companiile si corporatiile multinationale inregistrate in Occident.
Atentie!! – aceste companii sunt doar inregistrate pe teritoriul American si European dar proprietarii, stapanii lor sunt in Tibet – China.
Am vazut cateva din instrumentele cu care se construieste majoritatea de vot. Acum sa vedem cum se voteaza, pentru ca nu pot sa intre 120 de chinezi in sala de vot:
Astfel, un cetatean chinez da mandate de vot catre un agent sectret rrom din Punjeabul indian sa voteze in lipsa lui. Acest agent sectret se prezinta ca reprezentant al firmei care detine actiunile. Aceasta firma face parte din Trustul Bancar Tibetan. La randul lui el mandateaza o institutie care sa il reprezinte in Adunarea Generala a Actionarilor – o societate inchisa (closed corporation) din Gurgaon, Hyderabad, Pune, Kolkata etc din India, Singapore.
Aceasta companie, la randul ei mandateaza o alta institutie – Banca Custode si este tocmai acea banca care are ca obiectiv sa tina in pastrare actiunile companiilor cotate la bursa, prin urmare si ale firmei lui.
Banca Custode, care se afla in Singapore, are acces si vizibilitate totala la actiunile si obligatiunile care se pot converti in actiuni aflate in posesia tuturor companiilor care fac tranzactii la acea bursa. Tot ea este atasata la o bursa de valori si tine in evidenta actiunile si obligatiunile si cosurile de contracte futures care au suport actiuni (care se pot transforma in actiuni) aflate in posesia celor care cumpara sau vand pe acea bursa.
Exemplu
Sa presupunem ca pe bursa din Saint Lucia Securities Exchange din Caraibbe s-au cumparat cosuri de active care se pot schimba in actiuni la firma Boeing de catre un cumparator – fond mutual al lui JP Morgan de la un vanzator din Singapore. Atunci cosurile (pachete) de active financiare care se pot transforma in actiuni Boeing sunt transferate de la banca custode din Singapore care deserveste bursa din Singapore, catre banca custode din Saint Lucia din Caraibbe.
Sa presupunem ca si alte cosuri de contracte de optiuni care se pot transforma in actiuni ale firmei Boeing au fost cumparate de o firma – de exemplu Vanguard, de pe bursa din Grenada (Grenada Securities Exchange), tot din Caraibbe, de la un dealer aflat in Singapore. Si in acest caz, cosul de contracte futures cu optuiuni din banca custode din Singapore, atasata la bursa din Singapore sunt transferate in custodie in banca custode din Grenada (din Caraibbe) atasata la bursa din Grenada numita Eastern Caribbean Securities Exchange (ECSE).
In continuare, consideram ca alte cosuri de strategii de optiuni bazate pe actiuni ale firmei Boeing au fost cumparate de un dealer spre exemplu Black Rock, pe bursa din Dominica numita Dominica Eastern Caribbean Securities Exchange de la un dealer, sa presupunem Goldman Sachs tot din Singapore.
Atunci aceste pachete de strategii cu optiuni bazate pe actiuni ale firmei Boeing sunt transferate de la banca custode din Singapore care deserveste Singapore Stock Exchange catre banca custode din Dominica atasata la bursa din Dominica.
In realitate, aceste pachete de produse finaciare sunt confectionate in India si trec pe bursele din Caraibbe (18 burse) care reprezinta veriga de legatura intre Orient – India si Occident – SUA, Europa, Canada. Ulterior, pachetele de obligatiuni convertibile in actiuni Boeing trec in posesia celor 8 Banci Custode din cadrul Eastern Caribbean Stock Exchange, repartizate cat mai uniform, acestea asteapta termenul pentru ca toate instrumentele derivate de pe piata OTC care au ca support actiunile companiei Boeing sa se converteasca in actiuni la Compania Boeing.
La contractele futures si optiuni care au ca support actiunile Boeing (obligatiuni convertibile, warante, Drepturi – mentionate la inceput) exista un punct mort la care nu mai aduc profitul scontat si sub acest pretext artificial ele se convertesc in actiuni la firma Boeing.
Dealerii/vanzatori si dealerii/cumparatori de la Bursele din India fac intentionat ordine de cumparare si vanzare care conduc intentionat produsele financiare catre acea valoare de “piata” numita punct de declansare – trigger point (sau punct mort). La aceasta manevra foarte subtila participa si brokerul bursei care in intelegere cu dealerii conduc un cos mare de active financiare in punctul mort – trigger point, la care acestea se schimba in actiuni (cand profitul din dividend devine mai atragator decat profitul din dobanda).
Mentionam ca la momentul la care se declanseaza conventirea in actiuni, acele produse financiare nu se mai afla in Bancile custode din India si in Bursele din Offshor-rurile din Caraibbe, ci se aflau deja in Bursele electronice din Canare si in offshore-rurile din Delaware si South Dakota, si mai departe in New York Stock Exchange, New York NASDAQ, Chicago Mercantille Exchange
Aceste burse din offshore-rurile din Caraibbe sunt:
– Saint Lucia
– Grenada Dominica
– Saint Kitts and Nevis
– Saint Vincent and Grenadines
– Antigua and Barbuda
Si fac parte din grupul celor 8 Eastern Caribbean Stock Exchange.
Atentie!! – actiunile se afla in pastrare la Banca Custode care deserveste bursa unde ele au fost cumparate ultima data.
Dupa aceata faza arhitectii financiari din China/Tibet pregatesc pachete de active (cosuri de active financiare) ce urmeaza sa se preschimbe in actiuni si pregatesc si cele 100-120 de companii din cele 500 (care formeaza Trustul Bancar Tibetan) care sunt cele mai potrivite pentru a intra in posesia acestor active (pentru a le folosi la vot).
Atentie!!- Cele 100 de companii care acumuleaza actiunile pentru votare se aleg prin rotatie dintre cele 500-600 de companii financiare.
Aceste 100-120 de companii financiare vor fii mereu altele care numesc conducerea la fiecare Corporatie Industriala Multinationala din S&P 500, si a altora.
Aceste 120 de companii, toate cu procente de sub 1% vor avea o putere de vot (votting power) de 40%, suficienta pentru a numi conducerea firmei.
Pentru a strange actiuni se foloseste:
– schimbul de actiuni – barter sau troc
– cumpararea de actiuni
Pentru a strange alte actiuni suplimentare se confectioneaza blocuri sau cosuri cu active care se pot converti in actiuni.
Aceste cosuri contin:
– obligatiuni convertibile in actiuni;
– obligatiuni cu warante convertibile in actiuni;
– obligatiuni de imprumut cu bonuri de subscriere (care permit sa subscri la actiuni noi emise)
Se apeleaza si la un barter cu produse financiare ale Bancii Centrala din Caraibbe numita East Caribbean Central Bank. Este iportant de precizat ca ea are moneda ancorata de dolarul American la un curs fix.
China a ales bursele Indiei sa fie in varful lantului de burse fuzionate intre ele din Europa, Canada si SUA.
Bursa NASDAQ este o bursa a burselor din lume si din cauza ca se afla in varful piramidei de burse fuzionate intre ele are posibilitatea sa vada toate tipurile de actiuni si obligatiuni, cine este proprietarul lor, sa faca pachetul de active si sa le aduca in punctul de declansare – punctul mort (trigger point). La acest punct de declansare pachetele de active se transforma in actiuni.
La fel si DTCC – Depositary Trust and Clearing Corporation care este cel mai mare conglomerat de banci custode interconectate intre ele si are dreptul si posibilitatea de a vedea toate actiunile si obligatiunile, cine le detine si cum sa formeze cosul de active care se pot transforma in actiuni. Aceste actiuni si active OTC bazate pe obligatiuni sunt cumparate de pe bursele din Caraibbe, ajung in Bancile custode din Caraibbe. Apoi se vand cate o portiune catre:
1. bursa din Trinidad de Tobago
2. bursa – Latin America International Financial Exchange din Republica Domnicana
3. Bolsa de Valores de la Republica Dominicana.
Si, in final, ajung la Banca Custode a acestor burse.
Este foarte important de precizat ca acestea trei nu sunt offshore-uri si nu trezesc suspiciuni.
Dupa aceasta se vand catre bursele din Insulele Canare care au o oarecare independenta fata de guvernul spaniol (se vehiculeaza ideea ca nu sunt offshore-uri)
De aici actiunile (voturile) pleaca (prin intermediul tranzactiilor care au loc intre mai multe fonduri mutuale), prin imputernicirea unui agent, catre offshore-rurile americane –
1 – Delaware – un gigant finaciar care are in componenta aproximativ 40 de banci;
2 – South Dacota – o bursa mascata de produse OTC. Vanzarile se fac prin Electronic Comunication Network pe piata Nasdaq.
De aici pleaca imputernicirea de vot (delegat este un etnic rrom care primeste comnezile direct din Tibet) pentru Bancile Custode din Chicago Mercantile Exchange si New York Stock Exchange.
La aceste burse Banca Custode este insarcinata sa execute procesul de votare si creeaza majoritatea de voturi pentru a numi consiliul de administratie care numeste directorul.
II. Metode pentru a obtine majoritatea de voturi
Pentru a pregati o majoritate de voturi in posesia companiilor financiare care formeaza Trustul Bancar Tibetan, expertii lor finaciari se folosesc de mai multe procedee.
Sa presupunem ca numarul companiilor mama din Trustul Bancar Tibetan este de aproximativ 50. Fiecare companie are aproximativ 10 “pui” – alte companii din acelasi grup care poarta numele companiei mama: banca comerciala; banca de investitii; fonduri mutual; hedge fonduri (fonduri cu capital de risc); broker dealeri (adica burse); firme de asigurari; asset manager – adica banca custode sau clearing bank; societate inchisa (closed corporation). In total 50×10 =500 companii
Din aceste companii arhitectii financiari din China trebuie sa aleaga 100-110-120 de companii care sa intruneasca o majoritate de 38-40% din drepturile de vot ale firmei pentru a vota in adunarea generala a actionarilor si a alege un director. Directorul trebuie sa fie de origine evreiasca.
Trebuie mentionat ca 10-20% din actiunile emise nu au drept de vot.
De asemenea, companiile care au participatii mari de 5-10-15% din actiuni nu au drept de vot pentru ca legile finaciare internationale nu permit asa ceva. Aceasta pentru ca obiectul lor de activitate este chiar detinerea de actiuni la alte companii in scopul tranzactionarii. Astfel se presupune ca ar fi tentati sa faca monopol pe piata.
Aceasta doar de fatada pentru ca agentiile guvernamentale sa-si focuseze vigilenta pe actionarii mari.
In timp ce agentiile antimonopol din occident supravegheaza actionarii de top (top 10 sau top 15), chinezii formeaza, in ascuns, o majoritate de voturi cu actionari foarte mici care nu atrag atentia.
120 actionari x 0,33% = 40%
Deci, cu un procent mediu de 0.33% se poate obtine 40% plus un vot daca toti cei 120 voteaza aceeasi membri in consiliul de administratie. Aceasta presupunand ca din 100% actiuni doar 80% au drept de vot. Astfel cele 500 de companii, cumparand actiuni unii la altii, si intrunind majoritate de voturi unii la altii, practic au fuzionat.
Legal, fuziunea traditionala a doua companii se petrece cu totul altfel, este foarte vizibila, dezbatuta in massmedia si este anuntata public. Doua companii pot fuziona prin schimb de actiuni sau prin emisiunea de actiuni noi la noua firma rezultata prin fuziune, astfel incat valoarea actiunilor unui actionar sa fie echivalenta cu valoarea actiunilor acelui actionar inainte de fuziune.
In cazul trustului de 500 de companii financiare Tibetane fuzionarea lor nu este sesizata public pentru ca ele au fuzionat in secret pe bursa. Ele au fost de acord tacit sa cumpere actiuni unele la altele, sa voteze unele la altele si sa numeasca consiliul de administratie unele la altele. Acum ele formeaza o singura companie, adica un conglomerate format prin fuziunea nevizibila a 500 de firme financiare. Dupa ce s-a infiintat monopolul de 500 de firme financiare, acesta voteaza la firmele industriale prin rotatie. Aceasta fuziune nu este observata de societatea democratica occidentala sau de agentiile guvernamentale antimonopol. Nimeni nu isi imagineaza mecanismul prin care 500 de companii ar putea sa fie intelese intre ele.
Fuzionarea aceasta ilegala este condusa din Tibet din vechime, foarte precis, pe baza unor parole si a unor tabele de cifrare numite cifruri polialfabetice. Tabelele sunt foarte bine explicate in Kabala – Magia Ceremoniala (pag 109).
Parolele se transmit direct din China prin intermediul unor agenti de etnie rroma catre indienii care controleaza bursele si catre iranienii care controleaza Bancile Custode.
Nici iranienii si nici indienii nu stiu ca cifrurile vin din Tibet. Mai mult, nici guvernele iranian si indian nu cunosc faptul ca formeaza o secta bancara.
Doar un grup mic de 500 de iranieni condusi de Ayatolah si un grup de 500 de indieni condusi de liderii religiosi hindusi (din zona Taj Mahal) si brahmani sunt implicati in aceasta activitatea bancara oculta.
Inputernicirea de vot transmisa in secret contine:
a) numele companiei finaciare care detine actiunile, numarul de actiuni detinute si numarul de voturi corespunzatoare pe care are dreptul sa si le exprime in adunarea generala a actionarilor,
b) numarul de voturi acordat fiecarei din cele 7 persoane candidate din care 5 vor fi alesi in consiliul de administratie.
Apoi cei 5 alesi il vor alege cu majoritatea de voturi pe managerul companiei.
Agentul imputernicit sa transmita parolele este protejat de legea anonimitatii si legea secretului bancar. El face parte dintr-o societate financiara inchisa- care nu este deschisa publicului (closed corporation) si care se afla in offshore.
Piața derivatelor condusă din India la ordinul tibetanilor
Piața mondială de produse derivate OTC (over the counter) este o piață nereglementata de negocieri directe între vânzătorii și cumpărătorii acestor produse financiare foarte sofisticate. Pentru aceste produse nu există burse obișnuite care să funcționeze la un sediu cu ring bursier. Pe această piață se vând produse care au ca suport acțiunile companiilor americane, precum și titlurile de credit emise de aceste companii.
Aceste produse, în ordinea complexității lor, sunt:
- acțiuni, obligațiuni convertibile în acțiuni, warante etc.;
- contracte futures pe acțiuni ale unor companii din Occident;
- contracte futures cu optiuni având ca suport acțiunile și obligațiunile companiilor din S&P 500;
- strategii cu opțiuni care combină diverse tipuri de opțiuni. Aceste strategii cu opțiuni sunt:
– straddle
– strangle;
– butterfly;
– condor. - Exchange Traded Funds – ETF. Aceste tipuri de active (foarte ermetice pentru publicul larg și pentru finanțiștii americani) au la bază un portofoliu de “Strategii cu Opțiuni”, care și ele au la bază acțiuni, obligațiuni convertibile, warante și altele care se convertesc în acțiuni.
Pentru a regla și mai bine prețul activelor care se convertesc în acțiuni, precum și a altor titluri de credit care se convertesc în acțiuni, se mai folosesc și coeficienții de sensibilitate Delta, Vega, Gama, Rho, Theta cu care se corijează valoarea contractelor de opțiuni. Toate aceste produse întortocheate nu au nicio semnificație economică pentru industria americană.
Aceste produse vândute pe piața OTC conduc opțiunile la acea valoare de piață — punct de declanșare (trigger point – punct mort) — în care toate activele legate de acțiuni sau bazate pe acțiuni se transformă în acțiuni la firma care urmează să se voteze în Adunarea Generală a Acționarilor.
Astfel, deși prețul acestor active este condus din India, afluxul de acțiuni provenit din aceste active apare în băncile custode din Caraibe, Canare, South Dakota – off-shore (care este o bursă nevazută NASDAQ – OTC – Electronic Communication Network, Electronic Funds Transfer), Delaware off-shore, New York Stock Exchange și Chicago Mercantile Exchange.
Mentiune!!! – accesul pe o prarte din piata NASDAQ se face numai cu parola transmisa din Tibet.
Schema traseului de produse OTC condusă de Citigroup
India are o platformă electronică de tranzacționare a produselor sofisticate OTC (over the counter). Aceste platforme sunt deținute de Hedge Funds care sunt organizate sub forma unor societăți închise anonime (closed corporations). Aceste societăți închise se află în India, în locații precum:
- Gurgaon;
- Bangalore;
- Vishakhapatnam;
- Hyderabad;
- Pune;
- New Delhi;
- Kolkata.
- Chennai
Toate aceste societati inchise din India primesc parolele secrete prin intermediul agentilor rromi din Guangzhou – China.
Aceste companii secrete au acces, pe baza unei parole, la piața OTC americană NASDAQ – Amex. Aceasta este o piață a piețelor care foloseste doua sisteme:
- Sistem de Comunicare Electronică (Electronic Communication Network – ECN)
- Sistem Electronic de Transfer de produse financiare (Electronic Funds Transfer – EFT).
Indienii din aceste locații, care sunt sucursale ale firmei HSBC, se conectează in secret la piața NASDAQ Amex prin doua softuri specializate ale lor:
- Data Processing & Customer Service
- Internal Software Engineering
Astfel se organizată confecționarea pachetelor (cosuri) de active care au ca suport acțiuni americane, obligațiuni, contracte futures cu optiuni si strategii cu optiuni. Toate acestea se pot converti în acțiuni americane (occidentale in general).
- De aici, se organizează și momentul în care aceste pachete de active ajung în punctul de declanșare (trigger point) în care se convertesc în acțiuni. Apoi, aceste pachete trec prin bursa din Singapore care este legată la DTCC – Depository Trust & Clearing Corporation din SUA prin DTCC Data Repository – Singapore PTE. Astfel, din Singapore, coșurile de active se vând pe piața din Caraibe.
Toate produsele de pe piața OTC din lume sunt concepute și organizate de Citigroup, deținut în secret de India la comanda Tibet-China.
Atentie!!! Deriv/SERV este o filiala a lui DTCC care face clearing(compensari) automat este cel mai mare serviciu de clearing (transfer de active finaciare) pentru piata OTC din lume. La aceasta are acces, in afara de Occident si Singapore. Prn Singapore intra si dealeri indieni pe piata Deriv/Serv.
Traseul activelor transformate in actiuni la Boeing
India – Singapore – Caraibe – Canare – Delaware – NY Stock Exchange
Sumar
Dalai Lama a organizat bursele de produse OTC sub conducerea Indiei cu firma Citigroup și băncile custode din sistemul bancar din umbră (shadow bank) le-a încredințat Iranului, cu firma conducătoare HSBC.
Agentul imputernicit sa transmita parolele este protejat de legea anonimitatii si legea secretului bancar. El face parte dintr-o societate financiara inchisa- care nu este deschisa publicului (closed corporation) si care se afla in offshore.